iа.tirаs.ru@gmаil.соm

Содержание

Eu văd RMN, ca pe o Republică popular-democratică

Jurnalist, politician, scriitor şi prezentatorul emisiunei “judecaţi  singuri”, Maxim Şevcenko în mod special pentru IA “Lenta PMR”, a comentat  iniţiativa preşedintelui Igor Smirnov,cu privire la  referendumul  noii constituţii a RMN.

 Igor  Nicolaevici mulţi ani  conduce cu Republica  Moldovenească Nistreană şi deja s-a deprins să o conducă. Aici este locul unui proverb rus: “Năravul este a doua natură !”. Nu putem spune, că  dumnealui  conduce  rău republica,  şi nu putem spune, că el o conduce bine, pentru că există întotdeauna circumstanţe obiective: blocada, conflictul cu Republica Moldova şi  alte nuanţe, care permit  tuturor problemelor să  fie anulate pe cineva . Pe fonul acestor probleme, oarecare realizări, par a fi “realizări extraordinare”. Desigur, realizări în RMN există.  Acest lucru este evident  şi după  cum s-a schimbat modul de viaţă  în Transnistria,şi  după ceea,ce spun oamenii. Nu pot să spun, că eu  des vin aici  în Transnistria, dar păstrez constant legatura cu oamenii din această regiune. Mulţi oameni spun, că viaţa nu este mai rea şi  chiar mai bună decât în Moldova vecină. Deaceea, spun doar că,  Igor Smirnov s-a arătat el însuşi  ca un politician, care a petrecut Republica prin  anii dificili şi plini de obstacole grele.

Este  în mod evident, că în aceşti ani, în  respublică   s-au format anumite clanuri, legate de interesele financiare. Poate că, specialiştii, care mai detailat cercetează  RMN, mai bine mă cunosc, cine şi cum  este legat de export, import, tranzit prin Republică, cu tot felul de influenţe bugetare fiscale în economia şi sfera socială din regiune. Astfel de  lucruri întotdeauna atrag  anumite grupuri de oameni, care nu vor să ia rămas bun cu acestea, pentru că orice schimbare de putere,este de asemenea şi  schimbarea  posibilă  a  controlului  de tip financiar sau a altor resurse. Deci, eu cred că domnul Smirnov şi oamenii care  asociază cu dumnealui  puterea  şi profiturile sale, doresc să se stabilească statutul “CVO” în republică.

Este probabil faptul că, Igor Nicolaevici oferind preşedinţia sa nelimitată, nu  îl referă pe  altcineva decât  pe el însuşi în rolul de preşedinte. Este greu de imaginat, că democraţia sa  va  a ajunge la un astfel de maştab, ca  dumnealui să fie  gata acum pentru a pierde alegerile, pentru ca să devină altcineva preşedinte pe  o durată nedeterminată. Însă ne vom aminti de istoria RMN. Republica rămas independentă, a refuzat să se supună naţionalismului şi fascismului, care a încercat să subjuge oamenii din Transnistria: pe ruşi, moldoveni,găgăuji  şi  pe ucraineni, precum şi  pe toţi cei, care locuiau acolo. Transnistria atunci a fost  salvată de propriul său popor: colectivele de muncă, care au înăintat luptători pentru  protejarea republicii şi milităria rusă, care atunci  datorită soartei sale, se găseau  pe bazele militare în Transnistria, şi au  jucat un rol-cheie în protejarea independenţei RMN. Pe această republică nu a salvat autorităţile, care în acea vreme  nu  exista în forma în care este  acum prezentată, ci a ajutat-o aşa numitele în popor  “sfaturi”, care de fapt aşa şi a rămas  în formă de “sfaturi “. Când am fost  în RMN la celebrarea unui deceniu a  învăţământului  din republică, şi  vorbind la o  conferinţă, mă adresam  atunci la poporul Transnistrean  cu cuvintele: “Preţuiţi ce  vă  este scump pentru voi , aceste forme  de democraţie, pe care le-aţi reuşit să le salvaţi. În  anul 1992, nu aţi  apărat teritoriul, ci  dreptul poporului de a participa în politică”.

Mi-e teamă, că crearea puterii excesive, autoritar- verticală într-o astfel de entitate mică ca Transnistria, va afecta perspectivele republicii. RMN  are unica posibilitate, de a construi o democraţie populară cu participarea directă a poporului în determinarea priorităţilor de politică. Voi  sublinia, poporul  care are o experienţă de conflict armat împotriva  violenţei, şi în cazul  respingerei  agresiei, e lipsită  de frică  de a pierde viaţa sa.

Mi se pare, că situaţia poate fi comparată cu polisul antic- grecesc (polis – un oraş independent). Acolo  de obicei a dominat  democraţia, dar din când în cînd în  locul  ei  venea  o tiranie. Acel  politic în  polisul  grecesc, care elimina  democraţia  şi  devenea domnitor unic, a fost  numit un tiran. Aceasta nu întotdeauna a avut  conotaţii negative. În istorie au existat tirani, care au rămas în memorie ca conducători buni, care au făcut mult pentru oraşele lor. De exemplu, dinastia Siracuza  se vesteau cu  ansamblul de  dinastii tiranice. Transnistria este, de asemenea, un oraş – polis creat  de Rusia şi astăzi se decide  problema  ce  va  fi – democraţie  sau tiranie.

 Eu nu îl consider pe  Igor Nikolaevici ca un  om rău. Eu  apreciez realizările sale politice. Astfel, eu  văd  RMN, ca  o  Republică  Popular-democrată. Cred că, întărirea  puterei consiliilor şi a colectivelor de munca, aşa cum a fost mai înainte, mai  bine concordau  cu mărimea RMN, a conţinutului său interior şi misiunei sale  de a respinge presiunea Occidentului. Mă tem, că puterea tiranică – în sensul elenesc al cuvântului – ar destabiliza situaţia politică internă şi consolidarea externă, în primul loc, presiunea de Vest pe RMN. Acest lucru este  în contextul  influenţei din România în Republica Moldova, care  în acest moment este ireversibil, precum şi  consolidarea partidelor pro-romăne  şi pro- europene în Republica Moldova. Tendinţa de convergenţă între Republica Moldova şi Europei, prin  urmarea subvenţiilor şi mita elitelor din Moldova, va continua să crească. Într-o zi RMN va  rămînea unu la unu cu Occidentul, apăsată de  Ucraina şi Moldova, care până atunci va fi o sucursală a României. Desigur, putem transforma Transnistria  într-o cetate  asediată, subliniind că,  aceasta este un avanpost al Rusiei. Dar, ar fi mai bine  ca RMN  să nu existe ca un avanpost al Rusiei, ci ca un avanpost al poporului său, pe care ea însăşi ar  determina destinul lor. Eu  sunt pentru independenţa RMN  în toate versiunile. Nu doresc ca,  Transnistria să fie  subordonată  de Chişinău, sau de  Bucureşti. Transnistria – în mod tradiţional este  teritoriul al culturei ruse, terenul   Ecaterinei a II-a  şi  a comandantului  Alexandru Suvorov, pământul, care nu  ar trebui să se supună  de  nici un  fel de dictură.

Intervievat  de Aleona  Arşinova, în special pentru IA “Lenta PMR”