Transnistrenii s-au obişnuit cu declaraţiile similare tezei recente a lui Vlad Filat, şi proclamaţiilor precedente a lui Mihail Ghimpu. Dar acest lucru nu înseamnă, că vigilenţa lor,este adormită.
Independenţa Transnistriei are deja douăzeci de ani, aşa că, a avut timp, să urmărească activitatea multor guverne din Moldova din diferite afilieri politice. Dar, în rezolvarea problemei transnistrene, este o anumită continuitate a autorităţilor moldoveneşti. Conceptual a fost atunci, când la putere, în Republica Moldova, au venit democraţii, şi de către Moldova, ar trebui să se ofere complet diferite abordări constructive, pentru rezolvarea conflictelor. Dar acest lucru nu există, şi nu se ştie, dacă ar trebui se le aşteaptăm. Însă pot, să vă spun sigur: la Tiraspol, nu sunt aşteptaţi. Principalii jucători politici, regionali, chiar şi prezic înrăutăţirea relaţiilor moldo-transnistrene.
Premierul Republicii Moldova a spus că, se constitue lucrul privind restituirea Transnistriei, în spaţiul Moldo- constituţional. Interesant, dacă a observat cineva din Transnistria despre acest lucru ,în cadrul propriei sale teritorii constituţionale Transnistrene?
S-a constat doar că, astăzi, în Transnistria este în plină desfăşurare, discuţia despre reforma constituţională, care nu are nici o legătură cu Republica Moldova şi cu spaţiul constituţional din Moldova. Poate că, toate declaraţiile conducerei moldoveneşti, pe tema transnistriană – este doar o atragere de atenţie asupra problemei moldo- transnistrene.
Nu sunt de acord cu şeful guvernului moldovenesc şi de faptul că, odată cu apariţia putereii noi în Moldova, s-a schimbat, şi continuarea actuală a prezenţei militare din Federaţia Rusă, devenind irelevantă în Transnistria. Mai mult decît atît , din partea transnistreană există o neîncredere chiar şi mai mare, a conducerii actuale din Republica Moldova, cel puţin pentru motivul că, spikerul curent al Parlamentului Republicii Moldova şi vrio Preşedinte, după circularea informaţiei în RMN,a condus una din unităţile militare, care au luptat în anul 1992 împotriva Transnistriei.
Furios zi cu zi, este nemulţumirea şefului de Guvern al statului din Moldova, de către Transnistria staţionată de contingentul militar rus. Vedem, că nemulţumirea este firească, deoarece, cel mai recent, cu o declaraţie privind retragerea trupelor ruseşti şi al armamentului din Transnistria, au declarat membrii delegaţiei Subcomisiei pentru guvernarea democratică Parlamentară a NATO Adunării, condus de raportor special al subcomisiei Marc Anghel, la reuniunea de la Chişinău cu spikerul Parlamentului Republicii Moldova şi vrio preşedinte Mihai Ghimpul.Să nu uităm că Rusia, respectînd acordurile de la Istanbul, deja a exportat din regiune armentul, au taiat tancurile şi au distrus muniţii. Dar prezenţa militară rusă pe terenul Transnistrian este o problemă a relaţiilor bilaterale dintre Moscova şi Tiraspol. Potrivit deciziei de Major al Forţelor Armate, Grupul Operaţional al Forţelor Ruseşti (GOFR) este conceput să răspundă rapid la schimbările bruşte în situaţia din regiune. După cum ştiţi, (GOFR) are nu mai puţin de 1,5 mii de oameni, iar obiectivele sale principale sunt: pregătirea soldaţilor la participarea şi efectuarea operaţiunilor de menţinere a păcii , precum şi păstrarea în regiunea a armentului şi a resurselor materiale.
În ajun, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova la ONU, Alexandru Cujba, la Adunarea Generală al ONU a declarat, că noul guvern al Moldovei va solicita retragerea menţinuţilor ruseşti ai păcii din Transnistria, şi înlocuirea acestora cu o misiune internaţională cu un mandat internaţional, precum şi consolidarea rolului a Statelor Unite şi UE în procesul de soluţionare a conflictului moldo- transnistrian. După cum ştiţi, în cadrul negocierilor privind formula “5 +2”, în momentul de faţă, în SUA şi UE statut de observator, iar cei mai importanţi participanţi sunt Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE. Operaţiunea de menţinere a păcii în Transnistria este desfăşurată de forţele mixte de menţinere a păcii, care include în sine 335 de militari ruşi, 490 -transnistrieni, 453 -moldoveni şi 10 observatori militari din Ucraina. De atunci,cînd contingentul de menţinere a păcii a fost introdus în zona conflictului Moldo- transnistrian în anul 1992., în regiune, nu s-au înregistrat izbucniri de violenţă sau de deces. Acest lucru a permis Chişinăului şi Tiraspolului, să negocieze o soluţionare paşnică a conflictului.
Cred că, este important de reţinut faptul că, cererea actuală a persoanelor responsabile moldoveneşti, contrazic documentelor existente. De exemplu, într-o declaraţie comună a preşedinţilor din Rusia, Moldova şi Transnistria, semnat la 18 martie 2009, la Moscova, părţile au convenit că, formatul actual al operaţiunii de menţinere a păcii, ar putea fi schimbat în mod strict, după acordul final al conflictului Moldo -transnistrian. Astfel, subliniez faptul că, formatul curent de menţinere a păcii, a dovedit viabilitatea sa, asigurarînd pace şi securitate în întreaga regiune. Prezenţa militară a Rusiei în Transnistria este considerată exclusive, ca un factor de stabilitate şi pace pe Nistru, care prevede condiţiile pentru un dialog politic de pace.
Cea mai clară declaraţie a prim-ministrului moldovean, în opinia mea, a fost declaraţia că dumnelui,va cere de la Rusia încetarea susţinerei directe şi indirecte către regimul de la Tiraspol. Sper că, nu a avut în vedere refuzul Federaţiei Ruse, mai mult de 120 000 de cetăţeni ai săi şi un număr mare de compatrioţi ai săi.Voi sublinia faptul că, Rusia cu respectarea tuturor acordurilor sale, sprijină nu pe regimul din Tiraspol, cum se exprimă Vlad Filat, ci pe cetăţenii şi compatrioţii săi, fiind aceştea majoritatea în republica separatistă. Mai mult decât atât, după cum a declarat anterior preşedintele Federaţiei Ruse Dumitru Medvedev, cetăţenii din Rusia, care vor fi în pericol, pot conta pe protecţia militară din Rusia.
Cred că, evenimentele din august a anului trecut din Caucaz, au arătat în mod clar faptul că, metodele de a lua decizii unilaterale sunt ineficiente.
La 20 noiembrie la Ialta va fi programată şedinţa prim-miniştrilor din Rusia, Vladimir Putin şi a celei moldoveneşti Vlad Filat.
Presupun că, această întîlnire, ar trebui să fie conceptuală din punct de vedere a plasării accentelor regionale. Fără participarea Rusiei, aplanarea paşnică şi reciproc avantajoasă a relaţiilor moldo-transnistrene este imposibilă. Prin urmare, noilor autorităţi moldoveneşti, pentru a evita greşelile fostului preşedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin, i se cuvine să stabilească parteneriate şi relaţii de prietenie cu Moscova şi să nu uite că, Transnistria este deja 20 de ani, de facto, stat independent. Cu noi se poate de discutat doar din punctul de vedere al dialogului – egal şi civilizat. În prima etapă a noului guvern din Moldova, eu aş recomanda de a crea o imagine pozitivă, cît a elitei transnistriene atît şi aproximativ a jumătăţii de milion de oameni din această regiune.
Aleona Arşinova, director executiv al CIT, “PRORÎV!” Special pentru molgvardia.ru