Konstantin Zatulin, director al Institutului din ţările CSI, primul preşedinte adjunct al Comisiei pentru afaceri CSI şi relaţiile cu compatrioţii a Dumei de Stat a Rusiei, a comentat IA “Lenta PMR”, situaţia politică din Transnistria, în contextul de evoluţionare a reformei constituţionale. Mai întâi de toate, aş dori să vă atrag atenţia asupra faptului că ma consider un prieten al Transnistriei. Datorită faptului că în Transnistria şi, prin urmare, ajung şi critici şi adversari, încerc cât mai prudent să mă exprim în chestiuni ,care despart şi împart elita politică şi societatea RMN. Eu am comentat deja câteva luni în urmă, ideea de schimbare a constituţiei şi organizarea unui referendum în acest sens. Mi se păre, şi se pare acum că introducerea unei noi constituţii şi a unui referendum pe această temă este de capacitate nu atât de obligatoriu în Transnistria, este într-un fel de a risca cu stabilitatea procesului politic din Transnistria, relaţiilor bune, care se formează între membrii din diferite ramuri ale guvernului. Eu cred că, în legătură cu ceea ce se întâmplă în Moldova, Transnistria, are acum o şansă, îi place cuiva sau nu, să vorbească mai tare despre poziţiile sale . Dacă în acest moment RMN va fi împărţită de către orice dezbatere politică şi o controversă cu privire la necesitatea sau netrebuinţa de a schimba Constituţia, în jurul acestuia vor fi pasiuni ridicate. Cred că este nepotrivit. Acesta este punctul meu de vedere foarte prietenos.
Am o dorinţă de a vedea Transnistria puternică, unită şi lucrătoare pentru un singur scop. Acest obiectiv este aprecizat: crearea unui stat care funcţionează în actuala criză economică, şi, bineînţeles, de a promova propriile lor interese în soluţionarea conflictului. După cum se ştie, Transnistria menţine independenţa, şi eu personal nu pot să fac condamnă fiind foarte greu pentru sine . Un alt lucru este faptul că în timp ce Transnistria nu este recunoscută de nimeni, ea trebuie să manevreze şi să se angajeze în negocieri pentru a găsi un compromis cu Republica Moldova. Evident, în legătură cu situaţia actuală astăzi, în ideea RM a acestor convorbiri ,atârnarea este în aer. Acest lucru s-a datorat faptului că în autorităţile de la Chişinău au venit forţele naţionaliste, ne ascunzînd (cel puţin, de mai înainte ) cu privire la intenţia sa de a se uni cu România. Din nou, repet, că la moment Transnistria, are şansa de a atrage atenţia asupra poziţiei sale , i-ar place cuiva sau nu. În ceea ce ştiu, doar recent, ambasadorul Rusiei la Chişinău, vorbind, a spus că ar trebui să o înţeleagă, că Transnistria vrea să rezolve problemele în mod independent. Probabil din cauza acestei circumstanţe, eu nu aş căuta să fac reformatarea de stat, în cazul în care nu este împărtăşită de societate sa a elitelor politice. Pe de altă parte, am înţeles foarte bine că aceasta este o afacere internă a Transnistriei, iar procesul de a discuta proiectul de Constituţie nu este iniţiat de preşedintele Igor Smirnov, dar de precedentul spiker al parlamentului transnistrean Eugeniu Şevciuk. Câteva luni în urmă într-o situaţie fundamental diferită, Eugeniu Şevciuk, aşa cum ştim cu toţii, a avut curajul de a face concluzii definitive, şi a demisionat după ce, într-adevăr, nu a fost sprijinit în planurile sale de a schimba autorităţile din Transnistria. Şi Constituţia actuală a proiectului realizat de Igor Smirnov – aceasta este mai degrabă consecinţele acestui nu prea reuşit pas politic. Cred că toate acestea, aşa cum se întâmplă adesea, este în strânsă legătură cu interesele persoanelor în putere, precum şi evaluări contradictorii ale societăţii transnistrene, actual vice-preşedinte PMN -Korolev. A fost o impresie că Eugeniu Şevciuk, vorbind la ideea de schimbare care afectează nu numai interesele preşedintelui, cât a luptat pentru influenţă cu vice-preşedintele . Într-o oarecare măsură, situaţia în prezent s-a retras cu demisia lui Şevciuk şi întretăerea din puterea a vice-preşedintelui . Cred că, în acest context, relevanţa referendumului privind modificarea Constituţiei din Transnistria este minimală.
Am vorbit deja despre faptul că, în acest caz, argumentul potrivit căruia constituţia scrisă asemenea cu Rusia nu este pe deplin operaţională. Dacă este o dorinţă de a adera Transnistria la Rusia, atunci acea ce a fost în constituţie modelat de Transnistria, pentru constituţa Rusiei, din păcate, nu o aproapie , ci din contra amână momentul de faţă, pentru că se unesc nu două Rusii. În acest caz, în cazul în care ordinea de zi ,ar fi fost unirea cu Transnistria, aceasta s-ar fi vorbit despre devenirea PMN cu privire la drepturile de regiune. Apropo, după standardele Rusiei, după numărul de persoane din Transnistria ,ea ar fi una din regiunile tipic rusă. În conformitate cu definiţia de “tipice”, mă refer la data de: compoziţia, populaţie, teritoriu, etc La marginile, zone, regiuni şi republici autonome din Rusia, sunt acţionate fundamental diferite acte şi Constituţii, unde este cu totul diferite competenţe a procedurilor formulate de alegere a şefilor de subiecte FR. Şi din acest punct de vedere, argumentul susţinut, nu funcţionează. Nu voi spune că există diferenţa de astăzi a Constituţiei Ruse cu proiectul de Constituţie transnistriană, care este de aşteptat pentru a discuta. Deci, nici într-un fel nu aş fi dorit acum să fiu implicat în întrebarea intranistreană. (sper că nimeni acest fapt nu neagă) pentru fiecare din Transnistria, aş dori să atragă atenţia asupra faptului că momentul ales pentru discuţia de dezbatere internă a constituţiei nu este foarte potrivită. Aceasta ar putea fi folosită pentru a consolida poziţia externă a Transnistriei, inclusiv în Rusia. În Rusia, după cum ştiţi, modul de vedere este destul de precaut, cu privire la proiectul de Constituţie. Sper că preşedintele, Igor Smirnov şi deputaţii din Parlamentul transnistrian , vor găsi suficient înţelepciune, experienţă şi competenţă în scopul de a rezolva această problemă. În final, dacă acest lucru este de părere că referendumul să fie aprobat cu o noua constitutie, şi în acest sens, nimic groaznic nu se va întâmpla. Din nou repet , problema nu este atât în meritele sau dezavantajele proiectului său ,cît în modul adecvat de această dată, în scopul de a face faţă acestei reorganizări interne. Există o oarecare îngrijorare că va încălzi pasiunile politice din Transnistria, care afectează negativ situaţia a republicii.
Intervievat Aleona Arşinova, în special pentru IA “Lenta PMR”